Uliana (PB&JAM): „Muzica live e unul dintre puținele lucruri care încă se simt reale”
Interviuri
•
PB&JAM a pornit dintr-o nevoie foarte simplă. După ce s-a mutat în România, Uliana Tsukanova căuta un loc în care să poată cânta live piesele care îi plac, fără ca experiența să presupună neapărat nivelul de improvizație cerut de un jam session clasic. Pentru că nu l-a găsit, a decis să îl creeze.
Așa a apărut PB&JAM, un format aflat undeva între concert și jam session, în care o parte dintre piese sunt stabilite în avans, muzicienii se găsesc și se pregătesc prin intermediul unei comunități de WhatsApp, iar între ele rămâne suficient spațiu pentru improvizație și pentru oameni care pur și simplu vor să urce pe scenă și să cânte.
Am vorbit cu Uliana despre cum funcționează formatul, ce îi face pe oameni să se simtă confortabil pe scenă, ce a descoperit în muzica românească și de ce crede că muzica live rămâne unul dintre puținele lucruri care încă pot crea o conexiune reală între oameni.
Ce este PB&JAM?
PB&JAM este o serie de jam sessions, dar nu sunt complet improvizate. Avem piese propuse în avans de muzicienii și vocaliștii care vor să cânte, iar în program integrăm și momente de jam liber. Ideea este să fie un eveniment în care toată lumea să se simtă confortabil să cânte și să improvizeze.

Din ce înțeleg, e undeva între o experiență live și un jam session. Cum ai ajuns la formula asta?
Când m-am mutat în România, mi-am dat seama că mi-ar plăcea să cânt undeva, pentru că pentru mine cântatul este un hobby. Dar nu prea reușeam să găsesc un loc sau un eveniment în care să pot face asta confortabil.
Am mers la câteva jam sessions și am observat că multe sunt foarte orientate spre jazz. Îmi plac foarte mult evenimentele de genul ăsta ca spectator, dar cred că mulți oameni care cântă doar de plăcere pot simți că mediul este puțin prea serios sau solicitant.
Eu voiam pur și simplu un loc în care să pot cânta piesele care îmi plac. Improvizația este o abilitate separată și nu căutam neapărat un spațiu în care să fac scat sau lucruri de genul acesta. Voiam să cânt niște cântece pe care le iubesc.
Și pentru că nu găseam acel loc, m-am gândit: de ce să nu îl creez eu? Așa am ajuns să combin cele două formate, în ideea de a face experiența cât mai confortabilă și distractivă pentru toată lumea.
Cum păstrați echilibrul între partea deschisă, în care oamenii pot improviza, și o experiență live coerentă pentru public?
Cred că tocmai combinația dintre cele două formate este principalul nostru avantaj, pentru că fiecare poate decide ce funcționează pentru el.
Avem o comunitate pe WhatsApp și un chat în care oamenii discută despre piesele pe care vor să le cânte. Dacă ești genul de muzician care preferă să cânte ceva ce cunoaște deja și vrei să ai timp să înveți versurile, acordurile sau partea ta, poți face asta. Dacă preferi jam-ul improvizat, poți pur și simplu să vii la eveniment, să urci pe scenă și să improvizezi.
Cred că formula funcționează foarte bine și pentru public. La jam session-urile foarte orientate spre jazz, lucrurile pot deveni destul de experimentale și poate puțin mai nerdy, iar publicul interesat de asta este inevitabil ceva mai nișat.
Noi reușim să extindem puțin paleta muzicală. De multe ori sunt cântece pe care publicul le cunoaște deja, deși avem o regulă prin care încercăm să evităm piesele foarte mainstream, pe care le auzi peste tot. În același timp, introducem oamenii și în muzică alternativă sau în artiști pe care poate nu îi știau.
Iar apoi există și partea de improvizație, care este foarte fun tocmai pentru că apar tot felul de mici momente neașteptate.
Structura vine din comunicarea pe care o avem înainte pe WhatsApp, iar libertatea vine din faptul că, odată ce ești acolo, poți pur și simplu să intri într-un jam.

Uliana și partenerul ei, Tudor, au co-fondat PB&JAM.
Ce crezi că îi face pe muzicieni să se simtă suficient de confortabil încât să urce pe scenă cu oameni alături de care poate nu au mai cântat niciodată?
În primul rând, ajută foarte mult faptul că există chat-ul. Dacă știi versurile unei piese care îți place și ai avut șansa să te pregătești, nivelul de stres este mult mai mic decât dacă pur și simplu urci pe scenă și încerci să îți dai seama pe loc dacă ceilalți muzicieni se pot adapta.
Apoi, cred că avem un mediu foarte cozy și prietenos. Nu există judecată, oamenii sunt foarte deschiși să colaboreze și să vadă unde îi duce muzica.
Sigur că, dacă ești o persoană care are emoții înainte de a cânta, emoțiile nu dispar complet indiferent de context. Dar dacă pur și simplu îți place să cânți live și nu ai neapărat o direcție foarte clară în care vrei să duci momentul, cred că PB&JAM este cadrul perfect pentru asta.
Avem și destul de multă libertate în ceea ce privește timpul. Știu că la alte evenimente din București există limite destul de stricte pentru cât poți să cânți. Noi am încercat să avem grijă ca lucrurile să nu se prelungească prea mult, dar există în continuare multă libertate.
Ca muzician, ai posibilitatea să cânți cu aproape oricine, în tot felul de formule.
Ai venit în România cu o perspectivă din exterior. Există ceva care te-a surprins, pozitiv sau negativ, la scena locală?
O surpriză foarte plăcută pentru mine a fost cât de talentați sunt muzicienii și vocaliștii români. Sunt foarte multe voci fantastice.
Dacă mă uit la ceea ce ajunge la radio sau în playlist-uri, simt că vocile acestea nu sunt întotdeauna puse suficient de mult în valoare. Mi-ar plăcea să văd mai mulți artiști din România mergând spre genuri în care calitățile vocale pot ieși mai mult în față, cum ar fi soul, R&B sau anumite forme de pop alternativ. Mi-ar plăcea să văd mai mult sprijin pentru zonele acestea.
Am mai observat și că românilor le place să facă totul în ultimul moment, fie că vorbim despre înscrierea pentru o piesă, despre confirmarea participării sau despre cumpărarea unui bilet.
Ultimul nostru eveniment a fost primul cu intrare pe bază de bilet și, până la urmă, a fost sold out. Dar cu o săptămână înainte ne întrebam dacă se va întâmpla asta vreodată, pentru că oamenii nu cumpărau bilete. Apoi, în ultimele trei zile, cred că am vândut undeva la 60% dintre ele. Îți dă puțin un atac de cord, dar e în regulă.
Am observat și că românii ascultă foarte multă muzică în engleză, americană sau britanică. Și îmi place foarte mult că, în comunitatea noastră, învățăm constant unii de la ceilalți. Cineva vine cu un artist pe care ceilalți nu l-au ascultat niciodată, apoi apare cineva foarte pasionat de soul, de alternative rock sau de jazz și descoperim alte lucruri prin el.
Cred că sunt foarte mulți muzicieni incredibili aici și mi-ar plăcea să existe și mai multe evenimente care să le ofere ocazia să își arate talentul.
PB&JAM este, evident, foarte mult construit în jurul comunității. Dar „community” a devenit și un buzzword folosit aproape peste tot. Ce înseamnă pentru tine o comunitate în practică, dincolo de faptul că aduci niște oameni în aceeași cameră?
Cred că începe în momentul în care, ca eveniment, reușești să creezi un cerc de oameni care devin publicul tău fidel și care te susțin. Emoțional, dar și financiar, venind la evenimente și cumpărând bilete. Cred că poți spune că ai un eveniment construit în jurul unei comunități atunci când oamenii aleg să vină pentru că au încredere în gustul tău și în felul în care construiești experiența.
În momentul în care realizezi că ai un anumit brand și că oamenii vin fără să mai trebuiască să îi convingi de fiecare dată, cred că poți spune cu încredere că ai construit o comunitate. Noi avem o comunitate online foarte mare. Sunt peste o sută de muzicieni în chat. Apoi avem jam session-uri sold out și este foarte plăcut să vezi aceleași fețe revenind la fiecare eveniment.
Sper ca PB&JAM să construiască din ce în ce mai mult genul acesta de public loial.

Unde vezi PB&JAM peste câțiva ani? Te gândești inclusiv la alte orașe?
Am fost deja întrebați dacă vrem să extindem proiectul și cred că este o idee foarte bună. Cu siguranță am putea lua asta în considerare.
Ne dorim și să creștem ca dimensiune. Recent am avut un eveniment într-un spațiu diferit pentru că locul în care făceam înainte jam-urile, pe care îl iubim foarte mult, devenise deja prea mic. Era destul de aglomerat și ne-am dat seama că, pentru confortul tuturor, avem nevoie de mai mult spațiu.
Dacă lucrurile merg bine, cred că în următorii doi ani am putea ajunge la evenimente de câteva sute de oameni. Ar fi extraordinar.
Ne-ar plăcea și să colaborăm cu evenimente mai mari și să ducem PB&JAM la festivaluri sau poate la conferințe. Și cine știe, poate putem încerca și alte formate, colaborări cu scena locală de dans sau chiar cu zona de gastronomie.
Credem foarte mult în proiectul ăsta. A început pur și simplu din pasiune și suntem foarte fericiți să vedem cât de mult sprijin primește.
La ultimul eveniment a venit cineva la noi și ne-a spus: „Știu că este greu, financiar și din toate celelalte puncte de vedere, dar vă rog să nu vă opriți niciodată.”
Cred că acesta este, de fapt, planul principal: să nu ne oprim. Să continuăm să creștem și să îi rugăm pe oameni să spună mai departe prietenilor lor. Eu chiar cred că avem un eveniment la care, indiferent ce gusturi muzicale ai, vei găsi ceva care să îți placă.
De când ai început PB&JAM, s-a schimbat în vreun fel relația ta personală cu muzica?
Înainte să încep proiectul nu avusesem foarte mult contact cu muzica live și cu jam session-urile, cel puțin în ultimii doi ani.
Încă de la primul eveniment mi-am dat seama cât de mult iubesc muzica live și sunetul live. Îmi place inclusiv să privesc oamenii în timp ce cântă, expresiile lor, felul în care se mișcă, câtă energie pun în ceea ce fac și câtă energie primesc la rândul lor din experiență.
Mi se pare incredibil să vezi cum niște oameni pot colabora fără să își spună măcar un cuvânt.
Pentru mine, asta a confirmat încă o dată nevoia de muzică live. Mi-a arătat că este unul dintre puținele lucruri care, astăzi, încă se pot simți cu adevărat reale și care pot să îți dea foarte multă speranță.
Am descoperit și artiști, cântece și genuri noi datorită publicului nostru și gusturilor oamenilor care vin la PB&JAM.
Sunt foarte recunoscătoare pentru experiența asta, pentru că proiectul nu doar că îi ajută pe oameni să comunice și să colaboreze între ei, ci mi-a oferit și mie personal un boost de energie și mai multă încredere în viitorul muzicii.
Pentru mine, muzica este ceva fără sfârșit, ceva care va rămâne mereu și sper să nu dispară niciodată.
Și pentru că tot vorbim despre asta, ce artiști sau trupe românești ai descoperit de când ești aici? Sunt sigur că sunt multe, dar care îți vin primele în minte?
Lucrăm și noi în industria muzicală cu câțiva artiști, iar primul proiect cu care am început să lucrăm și cu care colaborăm în continuare este The Kryptonite Sparks. Suntem foarte bucuroși că îi putem ajuta cu lansările lor.
Îmi place foarte mult și sound-ul Dorei Gaitanovici. Apoi Robin and the Backstabbers, bineînțeles. Îmi place și producția celor de la Subcarpați.
Sunt destul de mulți artiști, dar cred că scena alternativă merită cu siguranță mai multă atenție.
Evident, există și manelele. Toată lumea știe manele, toată lumea se distrează pe ele. Nu sunt neapărat ceea ce ascult eu în căști, dar inevitabil le auzi peste tot.
Îmi place însă și să ascult muzică tradițională românească. Partenerul meu îmi mai arată din când în când cântece foarte vechi și îmi plac mult motivele românești, pentru că mi se par foarte autentice. Îmi place și faptul că artiști contemporani le introduc în muzica lor.
Cred că industria muzicală românească are un viitor foarte bun și mă bucur că pot să fiu și eu o mică parte din ea.
…
Mai multe despre PB&JAM pe crunchtheagency.com.
Share
Copy link




