Dafina: „Dacă eu sunt dispusă să fiu vulnerabilă, poate și cel care ascultă va face la fel”

Interviuri

Oradea a dat în ultimii ani scenei alternative câteva proiecte care merită urmărite mai atent, iar Dafina intră firesc în zona asta de artiști care nu par grăbiți să se lipească de o etichetă fixă. Muzica ei stă undeva între pop-rock, indie și songwriting confesiv, dar punctul de plecare pare să fie mai degrabă o stare decât un gen.

Piesele ei vorbesc despre tranziții, despre căutarea unui „acasă” și despre momentele în care trebuie să mergi înainte chiar și atunci când nu ai toate răspunsurile. După o perioadă în care a cântat solo, proiectul s-a transformat recent într-o formulă de trupă, iar în paralel lucrează la primul album, un material care va fi însoțit și de un roman grafic ilustrat chiar de ea.

Am stat de vorbă cu Dafina despre felul în care a ajuns să facă muzică, despre procesul din spatele proiectului și despre direcția în care merge mai departe.

„Muzica mea este combinația dintre o îmbrățișare și un ghiont dat de la spate”

Dafina își descrie muzica într-un mod care spune multe și despre felul în care scrie.

Muzica mea este combinația dintre o îmbrățișare și un ghiont dat de la spate, ca să mergi tot înainte, despre acel “trece” la intersecția dintre o voce interioară caldă care te înțelege și o alta care îți spune că nimic nu e etern, să te ridici, că ai multe de trăit. Pop-rock existential hahaha. 

Dincolo de descrierea amuzantă, apare o idee care revine constant în răspunsurile ei: muzica trebuie să creeze o conexiune autentică între artist și cel care ascultă.

Consider muzica un limbaj care îți permite ceva mai multă intimitate, sinceritate. Și cred că avem nevoie de asta. Dacă eu sunt dispusă să mă deschid și să fiu vulnerabilă, poate cel care ascultă o va face la rândul lui, măcar un pic. Comunitatea e foarte importantă pentru mine, să ne conectăm și să ne exprimăm îmi pare ceva necesar. 

De la ukulele în dormitor la studio și formulă de trupă

Pentru Dafina, muzica nu pare să fi apărut ca o decizie calculată, ci mai degrabă ca un lucru care s-a strâns în timp: casete înregistrate de mama ei, cine în familie cu viniluri ascultate împreună cu tatăl ei și o primă chitară dorită la 10 ani, după un foc de tabără în Munții Apuseni.

Cred că muzica m-a ales pe mine.

Apoi, primele piese au apărut în adolescență, când scria pentru voce și ukulele și își publica muzica online, în timp ce realiza și animații 2D pentru videoclipuri. Un moment important a venit în 2022, când producătorul Marius Pop i-a propus să intre în studio.

Nu știam cu ce se mănâncă, am fost ezitantă, dar după o sesiune am zis că nu mai plec.

De atunci, cei doi construiesc împreună proiectul în cadrul Rootz Music Studio.

În ultimul timp, muzica Dafina a făcut încă un pas înainte: de la concerte solo la o formulă completă de trupă.

Simțeam nevoia de mai multă energie. Acusticul e frumos, dar piesele cer asta. Avem vreo 30 de piese care își așteaptă momentul în studio.

Noua formulă îi oferă exact ceea ce simțea că lipsește: mai multă forță live și un proces creativ împărțit cu ceilalți membri ai trupei.

Un album despre ideea de „acasă”

Probabil cea mai interesantă direcție a proiectului este viitorul album.

Totul a pornit după ce a scris piesa Lasă, Lasă (care va fi lansată la sfârșitul verii), moment în care a observat că multe dintre cântecele ei vorbesc, într-un fel sau altul, despre aceeași căutare.

Am început să mă întreb ce înseamnă «acasă», fiind o persoană care a schimbat multe și des, locuind în patru țări încă din facultate.

Pentru că este și ilustratoare, Dafina pregătește și un roman grafic care va completa universul materialului, o abordare care mi se pare foarte interesantă și inedită.

De unde începi dacă nu ai ascultat-o până acum?

Dacă ar trebui să recomande o singură piesă, alegerea ei este Decor.

Există deja în mai multe variante - acustică, live session și videoclip - și pare să fie cea mai bună introducere în universul pe care îl construiește în jurul proiectului. 

Trecerea la formula de trupă pare să fi schimbat și energia proiectului:

Ce mă bucură cel mai tare e amploarea la care putem crea și nivelul de energie pe care îl putem oferi publicului.

Iar pentru cei din Oradea, noua formulă se poate vedea live pe 25 iulie, la Festivalul Tipografia de idei, în curtea Muzeului Țării Crișurilor.

Trupa înseamnă Dan Mezea la chitară și orchestrație, Alex Indrieş la tobe, Fazekas Andrei la chitară bas, eu la voce, versuri, muzică și Marius Pop la producție, muzică, orchestrație și voce și chitară pe unele dintre piese.

Dafina este unul dintre artiștii care încă își construiesc identitatea, dar direcția începe să fie tot mai clară. Muzica ei stă undeva între indie pop, alternative rock și songwriting confesiv, iar faptul că își completează piesele cu propriul univers vizual îi oferă o identitate care merge dincolo de partea strict muzicală.

Dacă albumul va reuși să lege toate temele despre care vorbește aici într-un material coerent, ar putea fi unul dintre debuturile românești interesante de urmărit în perioada următoare.

Links:

Spotify

YouTube

Instagram

https://linktr.ee/dafina_busu

Piesele ei vorbesc despre tranziții, despre căutarea unui „acasă” și despre momentele în care trebuie să mergi înainte chiar și atunci când nu ai toate răspunsurile. După o perioadă în care a cântat solo, proiectul s-a transformat recent într-o formulă de trupă, iar în paralel lucrează la primul album, un material care va fi însoțit și de un roman grafic ilustrat chiar de ea.

Am stat de vorbă cu Dafina despre felul în care a ajuns să facă muzică, despre procesul din spatele proiectului și despre direcția în care merge mai departe.

„Muzica mea este combinația dintre o îmbrățișare și un ghiont dat de la spate”

Dafina își descrie muzica într-un mod care spune multe și despre felul în care scrie.

Muzica mea este combinația dintre o îmbrățișare și un ghiont dat de la spate, ca să mergi tot înainte, despre acel “trece” la intersecția dintre o voce interioară caldă care te înțelege și o alta care îți spune că nimic nu e etern, să te ridici, că ai multe de trăit. Pop-rock existential hahaha. 

Dincolo de descrierea amuzantă, apare o idee care revine constant în răspunsurile ei: muzica trebuie să creeze o conexiune autentică între artist și cel care ascultă.

Consider muzica un limbaj care îți permite ceva mai multă intimitate, sinceritate. Și cred că avem nevoie de asta. Dacă eu sunt dispusă să mă deschid și să fiu vulnerabilă, poate cel care ascultă o va face la rândul lui, măcar un pic. Comunitatea e foarte importantă pentru mine, să ne conectăm și să ne exprimăm îmi pare ceva necesar. 

De la ukulele în dormitor la studio și formulă de trupă

Pentru Dafina, muzica nu pare să fi apărut ca o decizie calculată, ci mai degrabă ca un lucru care s-a strâns în timp: casete înregistrate de mama ei, cine în familie cu viniluri ascultate împreună cu tatăl ei și o primă chitară dorită la 10 ani, după un foc de tabără în Munții Apuseni.

Cred că muzica m-a ales pe mine.

Apoi, primele piese au apărut în adolescență, când scria pentru voce și ukulele și își publica muzica online, în timp ce realiza și animații 2D pentru videoclipuri. Un moment important a venit în 2022, când producătorul Marius Pop i-a propus să intre în studio.

Nu știam cu ce se mănâncă, am fost ezitantă, dar după o sesiune am zis că nu mai plec.

De atunci, cei doi construiesc împreună proiectul în cadrul Rootz Music Studio.

În ultimul timp, muzica Dafina a făcut încă un pas înainte: de la concerte solo la o formulă completă de trupă.

Simțeam nevoia de mai multă energie. Acusticul e frumos, dar piesele cer asta. Avem vreo 30 de piese care își așteaptă momentul în studio.

Noua formulă îi oferă exact ceea ce simțea că lipsește: mai multă forță live și un proces creativ împărțit cu ceilalți membri ai trupei.

Un album despre ideea de „acasă”

Probabil cea mai interesantă direcție a proiectului este viitorul album.

Totul a pornit după ce a scris piesa Lasă, Lasă (care va fi lansată la sfârșitul verii), moment în care a observat că multe dintre cântecele ei vorbesc, într-un fel sau altul, despre aceeași căutare.

Am început să mă întreb ce înseamnă «acasă», fiind o persoană care a schimbat multe și des, locuind în patru țări încă din facultate.

Pentru că este și ilustratoare, Dafina pregătește și un roman grafic care va completa universul materialului, o abordare care mi se pare foarte interesantă și inedită.

De unde începi dacă nu ai ascultat-o până acum?

Dacă ar trebui să recomande o singură piesă, alegerea ei este Decor.

Există deja în mai multe variante - acustică, live session și videoclip - și pare să fie cea mai bună introducere în universul pe care îl construiește în jurul proiectului. 

Trecerea la formula de trupă pare să fi schimbat și energia proiectului:

Ce mă bucură cel mai tare e amploarea la care putem crea și nivelul de energie pe care îl putem oferi publicului.

Iar pentru cei din Oradea, noua formulă se poate vedea live pe 25 iulie, la Festivalul Tipografia de idei, în curtea Muzeului Țării Crișurilor.

Trupa înseamnă Dan Mezea la chitară și orchestrație, Alex Indrieş la tobe, Fazekas Andrei la chitară bas, eu la voce, versuri, muzică și Marius Pop la producție, muzică, orchestrație și voce și chitară pe unele dintre piese.

Dafina este unul dintre artiștii care încă își construiesc identitatea, dar direcția începe să fie tot mai clară. Muzica ei stă undeva între indie pop, alternative rock și songwriting confesiv, iar faptul că își completează piesele cu propriul univers vizual îi oferă o identitate care merge dincolo de partea strict muzicală.

Dacă albumul va reuși să lege toate temele despre care vorbește aici într-un material coerent, ar putea fi unul dintre debuturile românești interesante de urmărit în perioada următoare.

Links:

Spotify

YouTube

Instagram

https://linktr.ee/dafina_busu

Share

Twitter

Facebook

Copy link

Created by valll.studio

2026® ALL RIGHTS RESERVED to 4/4

Created by valll.studio

2026® ALL RIGHTS RESERVED to 4/4

Created by valll.studio

2026® ALL RIGHTS RESERVED to 4/4